Cu Cristi si Alina m-am vazut prima oara chiar la sedinta foto, in acea zi cei doi sarbatorind si ziua de nastere a Alinei. Cristi m-a contactat cu 2 saptamani inainte, spunandu-mi ca si-ar dori sa ii faca o supriza Alinei, o sedinta foto chiar de ziua ei. Funny a fost ca atunci cand am ajuns la intalnire, Alina mi-a spus ca toata ziua a crezut ca va sari cu parasuta, stiu ca sedintele foto nu produc adrenalina comparabila unui salt cu parasuta, dar ne-am plimbat, ne-am distrat si sper ca rezultatul sa fie un cadou intarziat dar unul mult asteptat.
Alina, Cristi, chiar daca nu am avut timp sa ne cunoastem foarte bine, am facut lucruri frumoase impreuna!
Va imbratisez,
Stefan
“Life is like a box of chocolates. You never know what you’re gonna get” – este unul dintre citatele mele preferate, lucruri frumoase ni se intampla din cauza celor din jur, noi producem fericirea, bucuria, iubirea si daca am reusi sa gandim cu totii pozitiv, cred ca ne-ar fi mult mai bine.
Nu cred in lucruri intamplatoare si asta mi s-a demonstrat cu fiecare intalnire pe care am avut-o cu clientii mei, de fiecare data am descoperit ca avem amintiri comune, hobby-uri pe care le impartasim sau oameni pe care i-am intalnit deopotriva. Din acest motiv, intalnirile “de lucru” pe care le am, dureaza cel putin o ora si jumatate. Exact asa s-a intamplat si la prima intalnire cu Anca si Mircea, am descoperit ca impartasim aceeasi pasiune pentru seriale si filme bune :), astfel incat, vreme de 30 de minute am discutat despre serialele preferate si inca o mai facem, ne dam tipsuri legate de ultimele seriale aparute si care ne-au placut. Pe Anca si Mircea i-ati cunoscut din postarea sedintei foto Before Wedding din primavara, m-am bucurat sa ii revad in septembrie, neschimbati, la fel de plini de energie si abia astept sa ne reintalnim in primavara aceasta pentru o noua sedinta foto. A fost nunta care pentru mine a incheiat sezonul 2017 si evident a avut de toate, rochie de mireasa un pic “sifonata” dar reparata cu brio de Anca in masina, o ploaie torentiala, dar dupa, o lumina si un curcubeu WOW, perfecte pentru cateva cadre inainte de startul petrecerii, o petrecere faina tare. Nu trebuie sa ma credeti pe cuvant, doar priviti mai jos, promit ca o sa va placa, enjoy!
Anca, Mircea, va multumesc pentru invitatia de a participa la ziua voastra Z :), sper ca fotografiile mele sa completeze filmul unei zile magice de septembrie. Va imbratisez, ne revedem curand, citatul de mai jos este pentru voi.
„Happiness can be found, even in the darkest of times, if one only remembers to turn on the light.”
Cu drag,
Stefan
“Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramâi la toate rece”
Bine ai venit, 2018!
Postarea de astazi este despre doi noi prieteni :). Ioana si Emi mi-au oferit ocazia de a documenta una dintre cele mai dragute nunti din 2017, un eveniment unde toata lumea a format o mare familie. Faptul ca la sfarsitul evenimentului invitatii aveau impresia ca suntem prieteni vechi, spune tot legat de cat de bine m-am simtit la nunta lor, cat de atenti si de draguti au fost fata de mine. Conteaza foarte mult pentru noi, cei care suntem platiti sa muncim la o nunta, sa ne simtim un pic integrati in tot ceea ce se intampla, nu stiu daca sunt de vina si eu, dar 2017 a fost special, cu nunti altfel si oameni tare faini, nunti unde m-am simtit privilegiat sa ma aflu! Mai jos regasiti povestea Ioanei si a lui Emi, asa cum am surprins-o intr-o zi calma de septembrie, enjoy!
Ioana, Emi va multumesc pentru oportunitatea de a lucra impreuna, a fost o experienta tare faina si abia astept sa ne revedem, hugs!
Cu drag.
Stefan
PS: Si la acest eveniment alaturi de mine a fost Mirela, care a facut o treaba excelenta ca deobicei, 4 din cadrele de mai jos sunt ale ei. Mirela iti multumesc!
A venit si vremea ultimei postari pe anul acesta, un an foarte bun pentru mine, am avut parte de nunti speciale, cu momente emotionante si petreceri nebune, un an foarte obositor, dar in acelasi timp presarat cu multe momente de calitate. Trebuie sa le multumesc mirilor care au avut incredere in mine, ma simt onorat si bucuros ca am fost langa ei, cu multi dintre ei ma voi revedea in 2018 pentru sedintele foto after wedding.
Postarea de astazi o aveam planificata pentru data de 27 decembrie, cumva am reusit sa gasesc resursele fizice si sa o termin un pic mai repede. Am tinut neaparat sa le fac celor doi un cadou inainte de Craciun, stiu cu cata nerabdare asteptau fotografiile si sper ca va fi un cadou frumos :). Majoritatea clientilor ma percep ca o persoana deschisa, glumeata si plina de energie pozitiva( o spun ei, nu eu), eu am pretentia ca as fi si sensibil :), altfel nu cred ca as putea sa imi aduc anumite momente de la intalnirea cu Lavinia si Adrian. La prima intalnire am descoperit doi oameni frumosi care se sorbeau din priviri, isi zambeau complice, se luau in brate, iar eu stateam, ii priveam si ma “indragosteam” de ei. Faptul ca am simtit atunci cat de mult se iubesc si ca nu se feresc sa arate asta, m-a convins ca nu trebuie sa lipsesc de la nunta lor. Va invit sa vedeti mai jos povestea Laviniei si a lui Adrian spusa cu ajutorul imaginilor mele, enjoy!
Lavinia, Adrian, am fost norocos sa fiu partas la povestea voastra frumoasa, va multumesc ca sunteti asa :), sa ne revedem cu bine, hugs!
Cu drag,
Stefan
Si la aceasta nunta alaturi de mine a fost Mirela, iti multumesc mult, 3 din cadrele de mai jos sunt ale ei!
Ho Ho Ho, vine Santa, afara ninge, atmosfera este deja de sarbatoare pe strazile Bucurestiului, luminite, targuri de craciun, demonstratii, tot ce trebuie!
Astazi impartasesc cu voi povestea a doi prieteni frumosi, o poveste la care am fost onorat si fericit sa fiu prezent. Tudor este genul de persoana care stie foarte exact ce vrea si cand vrea :), uneori tacut dar mereu atent, Cristina se afla la polul opus, foarte vorbareata si lipicioasa, ne-am situat pe aceeasi lungime de unda chiar de la prima intalnire (posibil sa fi fost cea mai lunga intalnire a mea pentru semnarea unui contract, insa cu siguranta printre cele mai placute) si cum polurile opuse se atrag, cei doi creeaza un cuplu de invidiat. Cel mai important dar pe care clientii mi-l pot face in ziua nuntii, este acela de a avea incredere 100% in mine, Cristina si Tudor au avut 200% incredere in mine, le multumesc mult pentru asta si stiu ca increderea le-a fost rasplatita . Mai jos, puteti vedea cum am trait si fotografiat eu povestea lor intr-o zi de toamna, enjoy si Craciun Fericit tuturor!
Criss, Tudor, a fost un privilegiu sa fiu impreuna cu voi, a fost o placere sa va cunosc, sper ca aceasta postare sa va gaseasca bine, sunt foarte bucuros pentru voi 3 ;). Va doresc un Craciun Fericit si un sfarsit de an linistit, sa ne revedem in primavara la sedinta foto sanatosi, big big hugs!
Cu drag,
Stefan
Ps: Si la acest eveniment am fost insotit de Mirela, cateva din cadrele de mai jos ii apartin. Mirela, iti multumesc mult!
“Se zice ca ochii nu mint niciodata
Ei, ca dupa fapta si rasplata
Tu nu pierde lupta cu sinele
Stii ca ura se naste din dorinta de a proteja binele”
V-am obisnuit ca la inceputul fiecarei postari, sa scriu ceva legat de mine si de simtirile mele in momentul in care fac aceasta postare, de data aceasta am ales niste versuri ale unui “poet” contemporan :).
Revenind la postarea de astazi, pfff, la toate workshopurile la care am participat si care m-au ajutat sa ajung in acest punct, ni se spunea cat de important este ca in momentul in care postam, sa fim obiectivi, sa incercam sa vedem prin ochii privitorilor, sa ne punem in locul lor, sa incercam ne dam seama ce si-ar dori ei sa vada la noi pe blog. Daca ma intrebati pe mine, nici unul dintre colegii mei fotografi nu poate fi complet obiectiv, nu ai cum, traiesti o zi alaturi de niste oameni pe care emotiile ii coplesesc de cele mai multe ori, te implici si tu emotional fara sa vrei si aproape de fiecare data ramai prieten si te revezi la un moment dat cu cei pe care i-ai fotografiat. Pai cum sa nu fi subiectiv cand ai de postat despre o familie foarte faina si draga, in care Madalina emana caldura sufleteasca in orice face, cand Bogdan are un zambet laaarg indiferent de cat de stresanta este situatia, cand au o minune – Karina, pe care nu am auzit-o cred, plangand de 2 ori pe parcursul zilei, cand fratiorul ei Robert face orice altceva decat i se spune :), cand au langa ei o gasca de prieteni faini si impreuna au incins o petrecere WOW, asa cum ar trebui sa fie la fiecare nunta? Sunt fericit ca am luat parte la nunta Minunisticilor (asa cum se alinta ei), una dintre cele mai faine pe care am avut ocazia sa le documentez, nu ma credeti pe cuvant, va rog, priviti imaginile si spuneti-mi ca nu v-ar fi placut sa luati parte la distractia lor!
Mada, Bogdan, stiti cat de mult mi-a placut sa fiu langa voi si sa documentez nunta voastra, am retrait fiecare moment lucrand la materialul vostru si in tot acest timp am zambit laaarg, asa cum sper ca o va face si Bogdan la sedinta After Wedding :), va imbratisez tare!
Cu drag,
Stefan
Ps: La acest eveniment am fost ajutat de Mirela care a facut si de aceasta data o treaba foarte buna, Mirela iti multumesc mult , 5 fotografii de mai jos sunt ale ei.
Ora 24.00, pregatesc postarea nuntii Cristinei si a lui Martin pentru a doua zi, mi-am promis ca voi fi mereu sincer in ceea ce voi scrie pe blog, stau de 10 min in fata tastaturii si nu reusesc sa compun ceva inteligibil :). Nu vreau sa intelegeti ca nu a fost o nunta faina, a fost o nunta complet diferit de faina fata de nuntile pe care le-am documentat pana acum, obisnuit cu party-uri nebune, acum am avut parte de concert de pian si de vioara, na, documenteaza asta :). Sa o iau cu inceputul, Cristina si Martin sunt doi matematicieni care lucreaza in tari diferite dar locuiesc in Paris, intalnirea cu ei a avut loc pe skype, atunci nu stiam exact cu ce se ocupa, dar am mirosit ceva, tatal meu fiind fost profesor la Politehnica( eu nu am mostenit decat darul de a-mi da seama cand stau de vorba cu oameni destepti :). Au fost extrem de politicosi, iar la finalul discutiei, am ramas cu impresia ca glumele mele avand ca scop apropierea, nu au avut efectul cu care eram obisnuit. A venit si ziua nuntii, de ceva ani nu am mai avut asa emotii inaintea unei sedinte foto, gandindu-ma cum naiba fac eu sa relaxez doi oameni care se ocupa cu stiinte exacte si mai ales dupa intalnirea de pe skype. Surpriza mare insa, Cristina si Martin au fost foarte misto( scuzati limbajul), ne-am distrat, am glumit si a fost o sedinta foto reusita.Petrecerea a fost total diferita de cum stim noi nuntile din Romania, a fost o petrecere in care Cristina, Martin si cei din familia lor, ne-au incantat la pian si la vioara cu partituri celebre (banuiesc doar), am avut parte de speech-uri din partea parintilor si mirilor, apoi a urmat si dansul. Va pot spune ca a fost cea mai diferita experienta a mea de pana acum, dar mi-a placut al naibii de tare, rar am vazut un mire sa-si priveasca asa mireasa in ziua nuntii (fiti atenti la imagini), Cristina este foarte norocoasa iar Martin extrem de sensibil.
Cristina, Martin, a fost o placere sa va cunosc pe voi, familia si prietenii vostri, sper ca rezultatul final sa va bucure si surprinda, astept cu nerabdare vestea ca aveti acasa cel putin o medalie Fields ;), big hugs guys!
Cu drag,
Stefan
PS: La acest eveniment am beneficiat de ajutorul lui Cristi Lazarescu, prieten fotograf din Valcea , care a facut o treaba foarte buna, 6 din fotografiile de mai jos ii apartin, Cristi iti multumesc tare mult pentru efortul de a fi alaturi de mine la aceasta nunta, ma voi revansa.
Hoşgeldiniz – Bun venit, este primul si ultimul cuvant in turca pe care il stiu, doar ca de cand exista lumea aceasta, oamenii au relationat chiar daca au existat aceste bariere lingvistice. Edy este nascut in Turcia, acum lucreaza si isi traieste viata in Romania si evident, s-a indragostit de o frumoasa romanca – Dana :). La prima intalnire avuta cu Dana si Edy, recunosc ca am fost un pic circumspect, erau foarte calculati, Edy un pic cam distant, unul din motivele pentru care am semnat fara sa ma gandesc foarte mult, este faptul ca au ajuns la mine prin recomandarea fetelor de la Creatorii de Nunti, care si de aceasta data au creat o poveste si o atmosfera tare faina. Ca sa intelegeti de ce am fost un pic retinut si circumspect, fotografiile pe care reusesc sa le obtin se datoreaza si felului meu de a fi, glumesc foarte des (uneori prea des, stiu) si imi place ca oamenii cu care lucrez sa fie mai mult decat niste simpli clienti carora trebuie sa le documentez nunta, cu majoritatea am ramas prieteni si imi sunt tare dragi, nu de putine ori mirii au fost intrebati de invitati daca eu sunt prieten bun cu ei. La nunta Danei si a lui Edy am cunoscut un alt om fain, Mihai Nae , caruia ii urmaream munca de ceva timp si ma bucur ca am avut alaturi de mine un videograf creativ si glumet cum este Mihai. Ceea ce a fost surprinzator pentru mine, avand in vedere prima intalnire cu cei doi, a fost modul in care Edy s-a transformat la nunta, mi-a fost teama ca va fi timid si retras in fata camerei, dar wow, Edy a fost sarea si piperul acestui eveniment, Dana nu a fost cu nimic mai prejos si impreuna s-au distrat si au trait ziua lor, sustinuti la party si de cei de la The dAdA, asa cum cred eu, orice miri ar trebui sa o faca in ziua nuntii. Mai jos puteti vedea cadrele mele favorite, de la aceasta nunta draga mie, enjoy!
Dana, Edy, va multumesc ca m-ati ales sa va documentez nunta, a fost o experienta minunata, ma bucur ca v-am cunoscut pe voi si pe prietenii vostri (big aplause for them), abia astept sa ne revedem la sedinta foto si sa povestim!
Cu drag,
Stefan
PS : La acest eveniment am fost insotit de Alex , un fotograf la inceput de drum iar 4 din fotografiile de mai jos ii apartin, Alex multumesc mult pentru ajutor!
Cazanele Dunarii, un alt loc superb in care am avut ocazia sa calatoresc datorita muncii mele.Un loc in care linistea se impleteste uneori cu kitch-ul, dar frumusetea locului inca reuseste sa invinga prostul gust, un loc in care in 2018 mi-am propus sa merg si cu familia.
Pe Georgiana, Luca si Pietro ii stiti din postarea de aici, la 2 zile distanta de nunta, ne-am urcat in masini si am plecat spre Cazanele Dunarii, aceasta fiind si prima lor oprire din “luna de miere”.Daca majoritatea mirilor aleg sa-si petreaca “luna de miere ” prin locatii exotice, cei doi au ales sa faca un traseu care sa cuprinda mai multe tari, din Romania au trecut in Serbia, Bosnia, Croatia, Muntenegru, Bulgaria si pe parcursul acetui traseu au fost doar ei 3 si o masina, ceea ce mi s-a parut foarte curajos.Cand eram prin clasa a 5-a, am fost in 4-5 expediti montane alaturi de alpinisti profesionisti, cam stiu(sau stiam) cu ce se mananca urcatul pe munte, sunt inca mandru ca un varf de munte din Caucaz are un biletel cu numele meu trecut pe el, dar ceea ce s-a intamplat cand am urcat impreuna cu cei doi pe Ciucarul Mare, mi-a doborat optimismul ca as mai putea face acum ceea ce faceam la 15 ani, tot ce pot spune este ca i-am rugat pe cei doi sa ma lase 10 min, sa imi recapat suflul, asta dupa ce deja ma asteptasera 15 min sa ajung si eu sus.Cam asta a fost scurta poveste in cuvinte a sedintei foto cu Georgiana si Luca, imaginile de mai jos vor completa scurta povestire, enjoy!
Georgiana, Luca, sper ca aceasta postare sa va gaseasca sanatosi si voiosi, stiu ca abia asteptati sa vedeti pentru ce ne-am trezit la 4 dimineata :), va imbratisez!
Cu drag,
Stefan
